Pot să dăruiesc

Evanghelia
Matei 15,29-37

În acel timp, Isus, plecând de acolo, a venit de-a lungul Mării Galileii şi, urcând pe munte, s-a aşezat acolo. Veneau la el mari mulţimi având cu ele şchiopi, orbi, invalizi, muţi şi mulţi alţii pe care îi puneau la picioarele lui, iar el i-a vindecat, aşa încât uimea mulţimea care vedea muţii vorbind, invalizii sănătoşi, şchiopii mergând şi orbii văzând. Şi îl glorificau pe Dumnezeul lui Israel. Chemându-i pe discipolii săi, Isus le-a zis: "Mi-e milă de mulţime, pentru că stau cu mine deja de trei zile şi nu au ce să mănânce. Şi nu vreau să-i trimit flămânzi, ca nu cumva să leşine pe drum". Discipolii i-au spus: "De unde să luăm în pustiu atâtea pâini încât să hrănim o mulţime atât de mare?" Dar Isus le-a zis: "Câte pâini aveţi?" Ei au răspuns: "Şapte şi câţiva peştişori". Atunci a poruncit mulţimii să se aşeze pe pământ. A luat cele şapte pâini şi peştii şi, după ce a mulţumit, le-a frânt şi le-a dat discipolilor, iar discipolii, mulţimilor. Au mâncat toţi şi s-au săturat, iar din ceea ce a prisosit din bucăţi au strâns şapte coşuri pline.

Meditație

Din ceea ce a prisosit au strâns şapte coşuri pline… Este un detaliu aparent nesemnificativ în evanghelie. Însă, din moment ce este scris acolo, vrea să-mi transmită ceva. El îmi foloseşte pentru acele dăţi când îmi prisoseşte ceva, ca să ştiu cum să mă comport. Dumnezeu se ascunde în detalii, spunea cineva. Chiar şi-n detaliile acţiunilor mele. Poate mi-am obişnuit mintea să-l găsească în evenimente mari, pe când el stă în circumstanţe abia notabile. Pe cine mai interesează nişte „resturi”? Pe Dumnezeu! Cu puloverul care stă de mult în șifonier aş putea să fac un exerciţiu de milostivire, dându-l cu toată atenţia cuiva, fără să las să primeze intenţia de a mă descotorosi de el. Cu părţi din mâncarea aflată în surplus în frigiderul meu aş putea să fac la fel, activând în mine un simţământ sănătos de milă. Coşurile au fost strânse, ca să fie împărţite cu o milă asemănătoare celei care le-a făcut să apară pentru oameni: mila lui Isus. Pot foarte uşor să risipesc neglijent ceea ce-mi este de prisos, aruncând unde nu trebuie sau lăsând să se strice. Însă pot să dăruiesc şi să-l implic pe Dumnezeu în ceea ce fac, în aşa fel încât cei care primesc de la mine să simtă ca şi cum ar fi primit de la Dumnezeu prin mila mea. În acest caz, oricât de paradoxal, ceea ce îmi prisoseşte e ceea ce îmi poate folosi de-a binelea! Adventul îmi cere şi asemenea acţiuni de calibru mic, dar promiţătoare de bucurii sufleteşti mari.

Citat

Iubirea Domnului este mai mare decât toate contradicțiile noastre, decât toate meschinăriile noastre. Papa Francisc - Christus vivit

Rugăciune

Doamne, te-aș ruga astăzi să ștergi și lacrimile de pe fața mea, să te uiți la mine cu privirea Ta blândă și să-mi spui: Totul va fi bine! Azi și întotdeauna nu mă lăsa să-mi pierd speranța și trage-mă spre Tine atunci când mă cuprinde disperarea. Ridică-mi vălul de pe ochi să te văd pe Tine în orice suferință și dificultate, căci atunci când nimeni nu mai este lângă mine știu că Tu mă aștepți cu brațele deschise la ospățul tău. Vindecă-ma de orbirea sufletului și hrănește-mi foamea cu iubirea Ta! Amin!

Pr. Cristian Diac & Andreea Vințilă